protv.md
Politic
23 Aug 08:50

De ce a fost stabilita data alegerilor pe 24 februarie, este Moldova un stat captiv si ce crede despre protestele de duminica? Cum raspunde Vlad Plahotniuc la acestea, dar si la alte intrebari, intr-un interviu IPN

Data alegerilor parlamentare este fixata conform termenului legal, iar sintagma de stat captiv nu este decat inca o lozinca a oponentilor politici. Este declaratia facuta de Vlad Plahotniuc intr-un interviu pentru ipn.md. Liderul PD spune ca justitia in RM nu este inca pe deplin reformata, ea este in proces de reformare.

 

-Peste câteva zile se împlinesc 27 de ani de când Republica Moldova este o ţară independentă. Unde credeţi că am ajuns în aceşti ani?

 

- În privinţa momentului istoric de acum 27 de ani avem cu toţii o claritate – Republica Moldova şi-a dobândit independenţa atât de mult dorită şi ni s-a oferit prilejul să edificăm acest stat, să-i creştem potenţialul. Numai că parcursul care a urmat a fost fragmentat de diverse evenimente mai mult sau mai puţin fericite, iar dacă analizăm bine, ne dăm seama că multe dintre ele au fost oarecum fireşti pentru un stat aflat în construcţie, un stat tânăr.

 

Cea mai mare parte a acelor ani i-am trăit ca simplu cetăţean, nu ca om politic şi pot să vă spun că am încercat să nu-mi fac niciodată aşteptări exagerate, nu era atunci la modă să aşteptăm ajutor de la europeni, americani, români, ruşi şi alţii, te descurcai cum puteai, te bazai pe propriile capacităţi. Am construit business-uri de la zero, am trecut prin diverse greutăţi, am avut parte de dezamăgiri şi, ca simplu cetăţean, dar şi ca om de afaceri, am simţit foarte direct această perioadă de tranziţie pe care o traversează ţara noastră. Şi tot din perspectiva aceasta pot să vă spun că astăzi este mult mai uşor să porneşti o afacere şi să o dezvolţi în Republica Moldova, decât era în urmă cu 10 sau 20 de ani, asta ca să vă răspund şi la întrebare.

 

Republica Moldova a ajuns în punctul în care este, într-un proces de modernizare, chiar dacă lucrurile nu se schimbă atât de rapid cum ne-o dorim cu toţii, dar contează direcţia corectă şi determinarea noastră. În privinţa dezvoltării unei ţări, întotdeauna sunt păreri diferite, dar ceea ce putem spune cu certitudine este că avem un stat stabil, cu adevărat independent, un stat respectat şi susţinut de comunitatea internaţională.

 

- Dar în acelaşi timp avem un stat din care pleacă tinerii, un stat care se depopulează. Acesta nu este semnalul unui eşec?

 

- Din Republica Moldova oamenii tot pleacă de când şi-a declarat independenţa, nu este un fenomen care s-a pornit acum. Au fost perioade când această migraţie a fost mai mare. Dacă luaţi statisticile oficiale, veţi constata că cel mai mare flux de plecări a fost până în anul 2015. Din 2016, de când Partidul Democrat şi-a asumat guvernarea, acest flux de plecări s-a redus.

 

Apropo, eu tot am plecat cândva din ţară în perioada studenţiei, am plecat să-mi câştig nişte bani pentru a continua studiile, pentru întreţinerea familiei, aşa cum se putea la vremea respectivă, am muncit „la negru”, ca mulţi alţii, am trăit din plin experienţa de emigrant.

 

Am revenit apoi în Moldova la studii şi, concomitent cu învăţătura, am început să mă implic şi în afaceri.

 

Ulterior am stabilit un parteneriat cu o companie din afară, din România, după care, cu banii câştigaţi am început să fac investiţii în ţară. Deci, cunosc foarte bine experienţa emigrantului, dar vreau să vă spun că eu nu am plecat din Republica Moldova din motiv că era un partid sau altul la guvernare, înţelegeam bine că o ţară aflată în curs de dezvoltare trebuie să treacă printr-o perioadă îndelungată până să se îmbunătăţească situaţia şi să pot face ceva aici.

 

Desigur că este simplu să spui că pleci din ţară pentru că este nu ştiu ce partid la guvernare, însă dacă mâine ar veni un alt partid, oricum ai pleca, dacă asta este ceea ce vrei să faci până la urmă. Iar Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care s-au produs aşa fenomene, analizaţi ce s-a întâmplat cu România în privinţa asta în perioada 1990-2010, de exemplu, ce s-a întâmplat cu Bulgaria, Ucraina, veţi vedea că au avut fluxuri uriaşe de plecări. România este stat membru al Uniunii Europene şi tot are încă foarte mulţi oameni plecaţi, chiar dacă situaţia s-a îmbunătăţit substanţial.

 

Cu regret, această migraţie este şi un lucru firesc, cum s-a întâmplat în cele mai multe state post-sovietice, e normal ca tinerii să vrea să trăiască într-o ţară care le oferă o perspectivă imediată de un trai mai bun, drumuri mai bune, medicină, studii etc., mai cu seamă că evenimentele din aceşti 27 de ani de independenţă nu le-au oferit nicicum siguranţa zilei de mâine.

 

Ceea ce este important însă până la urmă este să ajungem ca Republica Moldova să evolueze în aşa fel încât moldovenii care au plecat să poată reveni acasă şi să găsească aici locuri de muncă mai bine plătite, stabile, condiţii mai bune de trai. Înţelegem că după ani de zile de crize politice, viteza cu care se fac schimbările este desigur afectată de pagubele produse de aceste crize şi, cu toate acestea, iată că anul acesta au apărut primele semnale concrete că din punct de vedere economic Republica Moldova s-a pus pe drumul cel bun. Noi am trecut de punctul de turnură în balanţa economică a statului şi acum, după ani de pierderi sau stagnare, înregistrăm un progres sigur, remarcat şi de partenerii noştri străini. Acest fapt ne dă speranţe şi ne încurajează să muncim şi mai mult.

 

- La 27 de ani de independenţă, este sau nu Republica Moldova un stat captiv?

 

- Dumneavoastră cum vă simţiţi? Vă simţiţi în captivitate în Moldova, aveţi impedimente să vă faceţi meseria, să circulaţi liber, să vă exprimaţi liber? Lipseşte cumva opoziţia în ţara aceasta sau poate sunt interzise protestele şi criticile la adresa guvernării? Această sintagma de stat captiv nu este decât încă o lozincă a oponenţilor politici.

 

- Pentru că m-aţi întrebat: eu personal nu am, deocamdată, un răspuns foarte clar privind captivitatea statului, dar trăiesc în ultimii doi ani cu senzaţia unor mega-scenarii, generate, cred, de guvernare, în care sunt implicate multe structuri ale statului şi în calitate de cel mai relevant exemplu aş aduce invalidarea alegerilor primarului de Chişinău. Dar în ansamblu, mă refer la o percepţie răspândită pe larg şi sonorizată în principal de opoziţia politică şi o parte din ong—urile active. 

 

- Despre invalidarea alegerilor pot să repet ceea ce am afirmat la momentul respectiv, deşi cred că opinia mea a fost foarte clară atunci. Acum vreau să fac o completare la răspuns. Totul se cunoaşte prin comparaţie şi, dacă este să vorbim despre instituţiile statului, eu cred că ele au cea mai independentă perioadă din aceşti 27 de ani şi cele mai funcţionale servicii publice. Încercaţi să vă amintiţi prin ce situaţii dificile a trecut Moldova în diferiţi ani, cum au acţionat instituţiile în momentele grele, cât de eficiente sau ineficiente au fost şi veţi vedea că acum avem instituţii care au evoluat, sunt orientate spre cetăţean, reacţionează mai profesionist şi prompt la solicitările oamenilor. Însă nu suntem încă la nivelul mediu european, dar creştem, tindem spre asta.

 

Problema este, recunosc, în viteza cu care evoluează procesele de modernizare a instituţiilor. Şi aici opoziţia ar avea un cuvânt util de spus, dacă ar şti să-şi formuleze competent mesajele politice. 

 

Eu sunt de acord că ritmul reformelor putea fi mult mai accelerat şi, astăzi, instituţiile din Republica Moldova ar fi trebuit să arate mult mai bine, mai moderne şi să fie mai eficiente. Dar cum să se întâmple asta după atâţia ani de instabilitate politică? Este un miracol că nu s-a dărâmat sistemul economic cu totul şi nu am ajuns la o situaţie catastrofală. O parte dintre cei aflaţi în opoziţie au condus ţara direct sau indirect în aceşti ani. Puteţi să-mi spuneţi ce au făcut ei pentru ţară, pentru funcţionarii publici, ca aceştia să rămână să lucreze la stat? Vă spun eu, au făcut un singur lucru, şi-au angajat colegii de partid prin Ministerul de Interne, Ministerul Educaţiei şi în alte părţi, aşa au „modernizat” ei instituţiile.

 

Guvernarea democrată a abordat însă lucrurile într-o altă manieră, pe alte principii. Pentru prima data noi am început să venim cu programe dedicate funcţionarilor publici, le dăm posibilitatea să-şi cumpere case cu jumătate din preţ plătit de stat, celor care lucrează în instituţiile de forţă am început să le asigurăm acces la locuinţe sociale, am redus taxe salariale, am făcut majorări salariale în limita permisă de creşterea economică avută după o lungă perioadă de criză, inclusiv după negocieri în acest sens cu finanţatorii externi, ca să-i convingem de necesitatea acestor majorări salariale şi reduceri de taxe.

 

Pentru prima dată o guvernare face ceva concret pentru funcţionarii publici, ca ei să aibă motiv să rămână să lucreze la stat, să putem atrage tineri în acest domeniu. Noi suntem captivaţi de misiunea noastră, suntem absorbiţi de dorinţa sinceră de a dezvolta Republica Moldova economic şi social – acesta este unicul mod în care cuvântul „captivat” îşi are rostul în raport cu guvernarea actuală.  

 

- În ceea ce priveşte reprezentaţii altor partide, până la urmă oponenţi politici ai PDM, ne-aţi răspuns. Dar aceleaşi afirmaţii privind subordonarea politică a instituţiilor statului vin şi din partea mai multor reprezentaţi ai societăţii civile, parte dintre care am suficientă încredere în capacitatea lor de expertiză. Acţionează instituţiile la comandă politică?

Ca orice persoană liberă, într-o ţară liberă, aveţi dreptul la simpatii şi antipatii. Dar, eu, de exemplu, am văzut două abordări foarte curioase pe această temă, titrate pe larg de presă, nişte analize făcute de două persoane care au fost ani de zile la guvernare, ambii au avut funcţii înalte în stat după 2009, exact pe domeniul economic. După ce au contribuit la dezastrul în care s-a aflat ţara, s-au retras în ONG-uri şi fac pe analiştii independenţi, uitând că ei nu au fost în stare să facă nimic bun în funcţiile respective, ba încă au mai făcut şi prăpăd.

 

Deci, când vorbiţi despre societatea civilă, vă recomand să urmăriţi analizele cu adevărat independente ale ONG-urilor care nu au în componenţă persoane care au eşuat în politică şi acum folosesc societatea civilă pentru a-şi compensa cumva eşecurile şi a se răfui cu partidele politice.

 

Există ONG-uri care fac cu adevărat o muncă remarcabilă. Ele, cu regret, sunt mai puţin cunoscute pentru că acest domeniu, repet, este monopolizat de câţiva foşti politicieni, care îşi continuă războaiele politice, dau la stânga şi la dreapta lecţii de independenţă şi eficienţă, deşi ei sunt unii dintre cei care au o responsabilitate directă pentru că Republica Moldova nu a evoluat mai repede şi mai bine în aceşti ani.

 

Bine ar fi deci ca şi ONG-urile să fie la fel de independente şi apolitice, cum pretind de la instituţiile statului. Cât priveşte instituţiile statului, vă asigur că ele se află în curs de modernizare, asta presupune inclusiv o întărire a independenţei acestor instituţii în urma reformelor făcute. O prioritate pentru noi de la preluarea guvernării în anul 2016 a fost reformarea activităţii în sectorul bancar şi nu cred că cineva are o îndoială că această reformă a fost una de succes, după investiţiile străine importante venite în acest sector şi aprecierile experţilor occidentali.

 

- Dar justiţia şi lupta cu corupţia nu a fost o prioritate?

 

- Ba da, dovada şi numărul uriaş de legi votate în ultimii doi ani pentru reformarea acestui domeniu. Pentru prima dată avem claritate în ceea ce priveşte declararea averilor demnitarilor, avem claritate în ceea ce priveşte răspunderea judecătorilor, eliminarea abuzurilor la arestul preventiv şi multe alte legi care puteau fi votate foarte bine şi când Maia Sandu cu PLDM deţineau portofoliul justiţiei şi am fi fost mult mai avansaţi astăzi. Dar ei sunt doar cu teoria, cu practica trebuia să vină alţii. Şi a venit PDM, împreună cu PPEM, şi am votat toate legile convenite cu partenerii externi în procesul de reformare a justiţiei şi astăzi le avem implementate sau în curs de implementare. Efectele însă desigur că nu se văd în fiecare caz imediat, procesul de implementare are şi el diferite etape şi termene de înfăptuire. Dar vreau să vă asigur că rezultatele nu vor întârzia să apară.

 

- Şi de ce atunci avem încă derapaje atât de mari în justiţie?

 

- Pentru că este domeniul cel mai complicat de reformat şi care necesită timp. De ce timp de 6-7 ani nu i-aţi întrebat pe cei din PLDM ce au făcut cu Ministerul Justiţiei şi cu justiţia în general? A trebui să plece ei de la guvernare ca să se poată vota reforma procuraturii şi multe legi importante în domeniul justiţiei. Culmea este că ele au fost votate chiar de PDM, care este acuzat că nu a făcut destul reforme în justiţie. În realitate, aşa cum cunoaşteţi, UE a fost în situaţia să ne oprească finanţarea pentru reformele în justiţie din cauză că PLDM nu şi-a făcut treaba când a gestionat acest domeniu. Moldova încă suferă de consecinţele unor guvernări eşuate din trecut şi, cu regret, nu doar în aceste două domenii.

 

- Este o chestiune de percepţie asta cu justiţia reformată, oamenii au impresia că justiţia nu este reformată…

 

- Eu sunt de acord cu ei, justiţia nu este încă pe deplin reformată, ea este în proces de reformare. Dar acest proces măcar a fost început de noi, după ani de zile în care a fost mai mult mimat tocmai de către cei din opoziţia actuală, care astăzi o fac pe Alba ca Zăpada pe străzi şi scandează că vor reforme, după ce ani de zile au tocat banii statului şi ai partenerilor de dezvoltare pe reforme mimate.


Vă referiţi la Maia Sandu? Există percepţia că ea a făcut reforme bune la Ministerul Educaţiei.

Foarte bine aţi spus, există percepţia. Dar diferenţa dintre realitate şi percepţie uneori este foarte mare. Ce reforme a făcut ea? A închis la întâmplare şcolile şi i-a pus în grea dificultate pe copiii din sate? S-a lăudat că a pus nişte camere la BAC, o iniţiativă care, din câte ştiu, nici măcar nu a fost a ei, dar a celor de la CNA.

 

Vă place cum arată educaţia reformată de ea? Să-i întrebaţi pe profesori, ei vă vor povesti. Întrebaţi elevii cum cară kilograme de cărţi în spate la vârste fragede, pentru că nu a fost în stare să optimizeze curricula şcolară. Sunt lucruri pe care noi am început să le reparăm însă, am stopat închiderea şcolilor, se lucrează la o nouă curriculă care, sper, că va reduce considerabil volumul temelor pentru acasă ale copiilor. Noi discutăm aproape în fiecare şedinţă săptămânală la partid subiecte ce ţin de educaţie, pentru că este unul dintre sectoarele în care anii trecuţi s-au înregistrat cele mai slabe evoluţii. Educaţia şi Justiţia, ambele sunt domenii care au fost gestionate de actuala opoziţie anii trecuţi, de politicieni care acum se ascund pe la PAS sau PPDA şi prin alte partide.

 

Vă amintiţi dezamăgirea uriaşă pe care PLDM a produs-o populaţiei? De la PAS şi PPDA vă puteţi aştepta curând la o dezamăgire cel puţin la fel de mare, sunt deja indicii şi probe tot mai clare despre legătura acestor partide cu grupări oligarhice şi serviciile speciale ruse. Chiar zilele acestea numele lor apare în scandalul internaţional legat de expulzarea din UE a Ludmilei Kozlovska, suspectată de acţiuni împotriva unor ţări europene şi de legături cu serviciile secrete ruse. Această persoană s-a ocupat intens de denigrarea Republicii Moldova în Europa, în special la Bruxelles, a desfăşurat constant acţiuni împotriva ţării noastre împreună cu Maia Sandu şi Andrei Năstase. Presa scrie că a finanţat ilegal activităţi ale partidelor din Moldova prin intermediul unui ONG. După expulzarea ei din UE, începe să fie clar ce şi cine a fost în spatele ei şi care a fost motivul pentru care ne denigra ţara şi racola politicieni de care se folosea în acţiunile sale. PDM a cerut instituţiilor statului să investigheze modul în care acest scandal internaţional a avut implicaţii asupra Republicii Moldova şi, în paralel, vom prezenta şi noi opiniei publice informaţiile de care dispunem, astfel încât oamenii să cunoască realitatea şi să nu mai treacă printr-o nouă dezamăgire.

 

Totuşi, abordarea critică a opoziţiei este susţinută şi de populaţie. Guvernarea se confruntă cu proteste în acest sens. Cât de mult ascultaţi vocile oamenilor de la aceste proteste?

Haideţi să facem întâi o clarificare legată de ce este un protest real al oamenilor şi ce înseamnă un protest al unor partide. Iată, mâine PDM adună o sută de mii de oamenii şi merge la sediul PAS şi PPDA, îşi exprimă nemulţumirea faţă de o acţiune a acestor partide. Asta ce e, protest pornit de cetăţeni sau de un partid politic? Desigur că este o acţiune a unui partid politic, altfel absolut în regulă, partidele au dreptul să facă astfel de acţiuni. Când vorbim despre protestele organizate de PPDA şi PAS, corect ar fi să nu mai minţim populaţia şi să spunem că sunt proteste iniţiate de cetăţeni simpli. Oamenii se uită la televizor şi văd bine că cei care vorbesc acolo sunt câţiva lideri politici şi câţiva aşa-zişi reprezentanţi ai societăţii civile, foşti politicieni şi ei. Deci ce protest al cetăţenilor este acesta? Pe cine reprezintă ei? Se reprezintă pe ei ca partide şi fac o acţiune politică. Ceea ce, repet, este absolut în regulă să-şi adune activul de partid şi să manifeste, este la fel de în regulă dacă se alătură şi cetăţeni fără viziuni politice.

 

Pe de altă parte, noi suntem atenţi la mesaje, pentru că unele dintre mesajele transmise de opoziţie sunt preluate din sondajele de opinie, ca să-şi facă mai credibile acţiunile politice apelează la această şmecherie. Aici apare însă partea care ne interesează şi ne preocupă, ceea ce ţine de nemulţumirile reale ale cetăţenilor, indiferent dacă sunt susţinători PDM sau împărtăşesc alte viziuni politice.


Şi aici vă voi da un exemplu, ca să înţelegeţi cum acţionăm.

 

La începutul guvernării noastre, în 2016, am avut o întâlnire cu oamenii de afaceri, la care ne-au fost semnalate cazuri de abuzuri din partea unor instituţii. Erau mesaje foarte dure şi am decis să acţionăm imediat, să oprim aceste abuzuri. S-a discutat sever cu responsabilii din instituţii, s-au lămurit cazurile respective, ca după puţin timp să apară alte abuzuri. Atunci am înţeles că nu este suficient să preluăm mesajul din societate şi să-l rezolvăm punctual, dar trebuie o abordare sistemică. Şi aşa s-au născut inclusiv o parte dintre prevederile pachetului economic, votat de curând, unde sunt multe măsuri care blochează posibilitatea ca instituţiile să mai comită abuzuri asupra companiilor, au fost desfiinţate instituţii de control, au fost stabilite reguli şi proceduri clare.

 

Iată aşa credem noi că trebuie să rezolvăm lucrurile, nu prin proteste false sau prin show-uri politice. La fel am făcut cu programul „Prima Casă”. Ani de zile guvernarea condusă de PLDM s-a chinuit să lanseze programul şi nu a reuşit, noi însă în câteva luni am lansat deja trei etape ale programului, am ajuns la facilităţi pentru cetăţeni, care nici nu puteau fi imaginate în trecut.


Pachetul acesta votat conţine însă şi multe probleme, iar una este cea legată de declararea voluntară. Opoziţia spune că prin această lege s-ar putea spăla banii din frauda bancară.


Aţi citit prevederile votate ce ţin de declararea voluntară?

 

Mărturisesc că nu, dar am citit analizele unor experţi, mai familiarizaţi cu terminologia juridică sau economică.

 

- Vă asigur că nici acei experţi nu au citit complet prevederile la etapa la care s-au expus, la fel cum nici alţii care s-au pronunţat public nu au făcut-o. Şi asta este trist, ieşim cu analize, fără ca măcar să fi citit ceea ce analizăm. Dacă ar fi citit documentul, ar fi constatat că este foarte clar descris mecanismul prin care politicienii care au fost la putere în perioada fraudei bancare nu au dreptul la această declarare voluntară, s-ar fi văzut cât de multe categorii nu au acest drept, tocmai pentru a preveni riscul menţionat. Declararea voluntară este o practică testată cu succes în multe ţări cu democraţii avansate, inclusiv în importante ţări europene. Da, este adevărat că la noi a fost acea fraudă bancară şi am fost nevoiţi să dedicăm un capitol aparte măsurilor de eliminare a riscurilor, pentru ca cei care au beneficiat în vreun fel de pe urma fraudei bancare, să nu poată face declaraţia voluntară.


Vreau să menţionez un aspect important al acestei reforme. Procedura se referă la banii dobândiţi în general din neplata impozitelor (de exemplu, vânzarea unor bunuri, fără a fi declarat venitul), nu însă şi la banii de provenienţă criminală, inclusiv din corupţie, traficare etc. Iar sursa veniturilor va fi declarată la FISC.


Pe scurt - niciun ban de provenienţă dubioasă nu cade sub incidenţa declarării voluntare.

 

Totodată, vă amintesc aici că Procuratura a anunţat acum câteva luni că a identificat traseele banilor delapidaţi din sistemul bancar, sunt cunoscuţi beneficiarii infracţiunii şi schema transferurilor băneşti, iar acum Procuratura se ocupă de recuperarea deplină a acestor bani, inclusiv de peste hotarele ţării. Prin urmare, banii proveniţi din frauda bancară nu pot fi declaraţi în cadrul acestei reforme, ei nu pot fi supuşi procedurilor de legitimare, fiindcă acest caz este parte a unui dosar penal complex, iar persoanele implicate în furt, inclusiv transferurile lor, se află sub monitorizare. Iar dacă cineva va încerca să-şi legitimeze banii furaţi, el va fi identificat.


Pe de alta parte, declararea voluntară va asigura un proces de curăţare a economiei, de scoatere la suprafaţă a banilor din economia subterană, care nu sunt deloc puţini, de declarare reală şi corectă a imobilelor, ca să terminăm odată cu această practică a declarării caselor pe terţe persoane. Nu poţi începe o reformă economică reală, fără să faci întâi curat în economia subterană, să scoţi la suprafaţă ce este acolo şi să-i reduci ponderea, care în acest moment este uriaşă.


Şi apropo, declararea voluntară le dă posibilitatea chiar şi liderilor opoziţiei să intre în legalitate. Unii dintre ei au case înscrise pe părinţi sau rude, se ascund după diferite nume, iar acum au ocazia să intre în legalitate.

 

Important este însă cum va fi implementată declararea voluntară, iar aici Guvernul va monitoriza foarte atent procesul, astfel încât să se desfăşoare corect şi în acord cu parteneriatele internaţionale pe care le avem. Dacă e cazul, vom interveni şi cu modificări sau completări, astfel încât efectele să fie maxim pozitive.

 

Mai este PDM un partid real pro european după ce relaţiile cu partenerii europeni s-au cam deteriorat în ultima perioadă?

În primul rând, este important de precizat că relaţiile PDM cu partenerii europeni nu s-au deteriorat, relaţiile noastre mai apropiate au fost întotdeauna pe zona familiei noastre politice - a social-democraţilor europeni, cu care avem în continuare un parteneriat bun. Cu PPE, familia politică unde s-au lipit de curând PPDA şi PAS, alături de PLDM, nu am avut niciodată o relaţie foarte bună, dar este firesc, există o competiţie politică şi ea generează diferenţe de abordări şi viziuni.

 

Dar cel mai important este ce relaţie are Guvernul cu partenerii europeni, nu partidele. Guvernul nostru şi-a îndeplinit absolut toate angajamentele convenite cu partenerii europeni pentru prima tranşă din asistenţa macrofinanciară şi se îndeplinesc deja şi angajamente pentru tranşele doi şi trei. Este mai puţin important când se acordă aceşti bani, mai important este să facem reformele stabilite cu partenerii noştri. Fără banii respectivi ne descurcăm, dar fără reforme nu ne descurcăm şi Moldova nu va evolua în ritmul în care trebuie. De aceea, noi punem accentul pe reforme, nu pe bani şi ne respectăm angajamentele şi înţelegerile.


Deci PDM rămâne un partid pro european ca viziune, iar înainte de orice, PDM va fi într-o măsură şi mai mare un partid pro Moldova, iar în toamna veţi vedea acţiuni interesante pe această linie, cu abordări mai noi pentru politica din ţara noastră, care o să le placă cetăţenilor, fiindcă de multă vreme le aşteaptă.

 

În ceea ce priveşte Guvernul, va avea în continuare la bază acţiuni axate pe strategia naţională privind integrarea europeană. Sunt multe partide, care au profitat de pe urma sintagmei de „pro european” şi s-au folosit de ea strict în scopuri electorale. Este momentul ca această sintagmă să nu mai fie slogan electoral, să nu mai fie politizată, dar să fie încadrată în abordarea strategică a ţării, a direcţiilor de evoluţie pe care merge guvernarea.


- Ce înseamnă pro Moldova? La ce schimbări să ne aşteptăm în toamnă?

 

 - Timp de 27 de ani, toate partidele din Moldova s-au declarat pro ceva din exterior. Unele au fost pro europene, altele pro unire, altele pro ruse şi aşa mai departe. Nici un partid nu a fost în mod real pro Moldova şi pentru moldoveni, toate s-au agăţat primordial de un reper extern şi au jucat această carte a rezolvării problemelor moldovenilor prin soluţii magice în exterior. Noi credem că este o abordare depăşită şi a venit momentul ca PDM să-şi definească mai clar poziţionarea şi să aducă un model de lucru bazat pe rezultate şi eficienţă, pornind strict de la agenda reală a cetăţenilor şi nu de la chestiuni geopolitice, sentimentale şi de alt tip.


 

Moldovenii prea mult au fost hrăniţi timp de 27 de ani cu iluzii şi geopolitică, este momentul să dăm la o parte această abordare şi să ne întoarcem acasă, să ne curăţăm întâi gospodăria noastră şi să o punem la punct, apoi să ieşim în lume curaţi şi gata de noi evoluţii. Ani de zile politicienii noştri s-au dus la Bruxelles sau la Moscova şi de acolo le transmiteau moldovenilor „iată ce bine e aici, o să vă ducem şi pe voi”. Dar moldovenii noştri aveau probleme acasă, nu le ardea lor de experimente, ei aşteptau ca politicienii să vină să lucreze acasă, nu să le transmită salutări din birourile de la Bruxelles sau Kremlin.

 

 Partidele noastre au aşteptat tot timpul ca europenii, americanii, românii sau ruşii să le rezolve problemele din ţară şi ele doar să strângă voturile la alegeri. Asta a făcut ca unii din exterior să profite de situaţie şi, uneori, să se implice inadecvat în politica internă a Moldovei, văzând cât de naivi şi dezorientaţi sunt unii politicieni moldoveni. Dacă vrem însă să evoluam cu adevărat, nu trebuie să aşteptăm să ne facă alţii curat în ograda, că ne vor face aşa o curăţenie încât ne vom simţi nişte străini în curţile noastre şi nu vom mai dori să stăm în ele.

 

 Noi am început deja să schimbăm paradigma în relaţiile externe. În altă ordine de idei, Republica Moldova, pentru prima dată în istoria sa recentă, dintr-o ţară vulnerabilă la influenţele externe, a început să se impună, chiar dacă încă modest, a început să aibă poziţii clare şi să le susţină cu fermitate atât în raporturile geopolitice regionale, cât şi în cele internaţionale.

 

 - Daţi-mi  voie să constat că aşa şi nu ne-aţi spus ce ne aşteaptă la toamnă, trebuie să înţeleg că încă nu a venit timpul pentru detalii.

 

 Detaliile urmează, dar mai ales acţiunile noastre. Trebuie să ne preocupăm de interesele Moldovei, să nu fim dependenţi de proiectele orientate strict spre exterior, să ne asigurăm noi ordinea necesară, să începem să ne schimbăm mentalitatea. De aceea, PDM îşi va schimba din mers abordarea, se va orienta, în primul rând, pe rezolvarea punctuală a problemelor cetăţenilor, cu resursele interne de care dispunem şi pe care le vom îmbunătăţi.

 

În acelaşi timp, parteneriatele externe ale Moldovei trebuie să aducă un surplus de resurse pentru dezvoltare, nu pentru supravieţuirea ţării, aşa cum s-a întâmplat ani de zile. Nu vă voi spune acum toate noutăţile, le vom comunica la momentul potrivit, însă ceea ce am dorit acum să scot în evidenţă este că ascultăm vocea oamenilor, pe cea a cetăţenilor, iar ei spun la unison că vor să trăiască mai bine aici, acasă, în Moldova. Ei cu toţii sunt, de fapt, pro Moldova.

 

- De ce a fost stabilită data alegerilor pe 24 februarie? Este o amânare tactică?

 

 - Amânare ar fi fost dacă se fixa o dată, iar apoi era schimbată pe mai târziu. Dar nu a fost o astfel de situaţie. De la bun început a fost fixată această dată, conform termenului legal. Au fost mai multe opinii privind data alegerilor, unii au vrut prima duminică din luna decembrie, alţii ultima duminică din luna februarie. Până la urmă s-a mers pe varianta actuală, inclusiv la recomandarea celor care se vor ocupa de organizarea alegerilor, a unor voci din societatea civilă, pentru că este nevoie de timp suficient pentru organizare, mai ales că se vor desfăşura după un model nou.

 

- Aveţi un mesaj special pentru cetăţenii ţării la împlinirea a 27 de ani de independenţă a Republicii Moldova?

 

 - În primul rând, aş vrea să le spun cât de bine înţeleg că Republica Moldova, după 27 de ani, nu este încă la nivelul la care şi-ar dori să fie ţara lor. Când nu eram politician, eu tot aveam aşteptări ca ţara mea să evolueze mai repede, să pot face afaceri în siguranţă, într-un mediu mai sănătos, mai competitiv. M-am implicat în politică tocmai pentru a încerca să impulsionez această evoluţie şi mărturisesc că în primii ani nu prea am reuşit mare lucru, din cauză că toată clasa politică era mai mult angrenată în bătălii politice.

 

Abia în ultimii doi ani am început să simt că lucrurile se pot mişca în direcţia bună, însă procesul este abia la început. Mi-aş dori să le insuflu multă speranţă moldovenilor şi optimism. Eu cred că oriunde s-ar afla moldovenii noştri, ei au motive să sărbătorească pe 27 august un lucru extrem de important – Republica Moldova este o ţară cu adevărat independentă, iar ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 27 de ani nu a putut fi dărâmat de nimeni, deşi încercările în acest sens nu au fost puţine. Țara, ca şi mama, o iubim nu doar pentru că este frumoasă, ci pentru că este a noastră, ne-a dat viaţă şi posibilitate să ne dezvoltăm. Datoria noastră este să-i fim recunoscători şi să-i dorim tot binele, să muncim pentru asta. La mulţi ani, tuturor cetăţenilor, tuturor moldovenilor. La mulţi ani, Moldova!

 

Sursa: IPN.md

inprofunzime acasatv perfecte