protv.md
Actualitate
14 Mar 11:19

Partidul Sor si independentii: averi, afaceri si interese - ANTICORUPTIE.MD

Curtea Constitutionala a validat mandatele noilor deputati, alesi in urma scrutinului din 24 februarie. Constatam, intre altele ca o buna parte din cei care au acces in Parlament au figurat in anchetele reportericesti care au scos la iveala interesele ascunse si schemele de coruptie in care au fost implicati. Reporterii Centrului de Investigatii Jurnalistice au radiografiat si va prezinta cine sunt, ce averi si ce interese au noii parlamentari din Partidul Politic Sor, dar si deputatii independenti, scrie anticoruptie.md

 

Ilan Şor, de-a lungul anilor, a ieşit în evidenţă datorită problemelor cu legea, ameninţărilor pe care le-a făcut la adresa jurnaliştilor şi opoziţiei, dar şi cu laudele despre realizările de la Primăria Orhei. Candidatul figurează ca învinuit şi inculpat în cel puţin două dosare penale legate de frauda bancară. Primul, din 6 mai 2015, a fost pornit pentru abuz de serviciu cu urmări grave, iar al doilea, din 22 iunie 2016 – pentru escrocherie în proporţii deosebit de mari şi spălare de bani. În primul caz ancheta se mai află pe masa procurorilor, iar în al doilea, Şor a fost deja condamnat de Judecătoria Chişinău. Învinuirea primarului de la Orhei a suferit schimbări pe parcurs. Instanţa a recalificat „escrocheria în proporţii deosebit de mari” (care se pedepseşte cu 8-15 ani de închisoare, potrivit Codului Penal) în „cauzare de daune prin înşelăciune sau abuz de încredere în proporţii deosebit de mari, dacă fapta nu constituie o însuşire” (pentru care Codul penal prevede până la trei ani de închisoare) şi spălare de bani în proporţii deosebit de mari. Într-un final, Şor a fost condamnat la şapte ani şi jumătate privaţiune de libertate în penitenciar de tip semiînchis. În acest moment, dosarul se află la Curtea de Apel Cahul.

 

Ilan Şor s-a implicat în politică în anul 2015, cu ocazia alegerilor locale. În acea perioadă, el se afla în arest la domiciliu, fiind cercetat penal în dosarul privind furtul miliardului. Îndată după ce a fost înregistrat în calitate de candidat la locale pentru fotoliul de primar al or. Orhei, din partea mişcării social-politice „Ravnopravie”, a fost eliberat sub control judiciar din arest la domiciliu, ca urmare a unei cereri depuse de avocaţii săi, pentru ca să se poată implica în campania electorală. Analiştii politici au calificat atunci implicarea lui în politică drept intenţie de a scăpa de arestul la domiciliu.

 

Şor a preluat oficial conducerea Mişcării „Ravnopravie” în iunie 2016, atunci când fostul preşedinte al formaţiunii Valeriu Klimenco i-a cedat fotoliul. La scurt timp, în noiembrie 2016, Ilan Şor a reformat formaţiunea, schimbându-i numele din Mişcarea „Ravnopravie” în Partidul Şor.

 

În activitatea sa politică, Ilan Şor s-a remarcat prin atacuri verbale agresive cu incitare la ură şi violenţă îndreptate împotriva liderilor opoziţiei. Cel mai dur dintre acestea a fost discursul din iulie 2018, atunci când Şor, într-un video plasat pe Facebook, i-a ameninţat pe Maia Sandu şi Andrei Năstase că îi va bate cu cureaua, iar pe jurnaliştii care îl critică îi va pedepsi.

 

De asemenea, Şor s-a făcut remarcat în politică prin gesturi de ademenire a alegătorilor cu daruri, deschiderea magazinelor sociale în mai multe localităţi şi concertelor la care mulţimea este hrănită şi primeşte pachete cu produse alimentare. Sursa banilor pentru aceste acţiuni nu este cunoscută. CNA şi Procuratura Generală, deşi au fost sesizate de opoziţie să verifice provenienţa banilor, aşa şi nu au deschis o anchetă penală.

 

Jurnaliştii de investigaţie au depistat mai multe proprietăţi şi averi deţinute de Ilan Şor direct sau indirect, dar care nu se regăsesc în declaraţiile de avere depuse de el la Comisia Naţională de Integritate, transformată în Autoritatea Naţională de Integritate. Potrivit unei investigaţii Jurnal TV, Şor ar avea în folosinţă încă cel puţin trei Mercedesuri clasa G, cu care a fost văzut la mai multe evenimente publice, dar şi încă un Bentley, cu alt număr de înmatriculare, în care diferă doar o cifră. Două din cele trei Mercedesuri ale lui Şor au fost filmate de mai multe ori lângă Primăria Orhei, dar şi lângă un local de lux din capitală, unde se afla Şor. Potrivit Jurnal TV, Ilan Şor a fost văzut în ultimul timp şi cu un Audi luxos a cărui valoare, potrivit site-urilor de specialitate, ar fi de peste 90 de mii de euro. Întrebată despre aceste automobile cu care se deplasează liderul Partidului Şor, purtătoarea de cuvânt a politicianului, Alina Şargu, a declarat că ele aparţin de fapt companiilor gestionate de el. Deşi indică în declaraţia sa de avere o casă în Chişinău, evaluată la 4,8 milioane de lei (cu tot cu garaj şi teren), Ilan Şor locuieşte în Chişinău, pe o altă adresă, pe str. Lacului, o moşie cu o suprafaţă totală de 27 de ari, pe care şi-a ridicat mai multe clădiri. La Cadastru, potrivit Jurnal TV, sunt indicate trei construcţii separate - de 650, 100 şi, respectiv, 270 de metri pătraţi. Imobilul este înregistrat pe numele altei persoane. Tot aici au efectuat percheziţii procurorii, în februarie 2015, când au pornit urmărirea penală împotriva lui Ilan Şor. Potrivit datelor de la Cadastru, imobilul ar valora circa 9 milioane de lei. Ilan Şor şi soţia sa au o casă şi în suburbia Moscovei, în localitate Rubliovka. Potrivit presei din Rusia, Ilan şi Sara Şor au procurat locuinţa în toamna anului 2013. Soţia politicianului, Sara Şor, a demonstrat de mai multe ori presei ruse această locuinţă. Ea a dezvăluit că în casa cu trei etaje familia are şi o sală pentru sport, dar şi piscină.

 

De mai bine de zece ani, Ilan Şor a legat o strânsă „colaborare” cu şefii Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor, a reuşit să privatizeze pe bani mărunţi mai multe imobile valoroase aflate în patrimoniul sindicatelor. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a realizat mai multe anchete despre modul în care Şor a reuşit să privatizeze în condiţii dubioase hotelul Cosmos, hotelul Turist, Palatul de Cultură al Sindicatelor, pensiunea Flora etc.

 

O altă afacere ce implică un bun al statului şi numele lui Ilan Şor este concesionarea Aeroportului International Chişinău. Potrivit raportului Comisiei parlamentare de anchetă privind verificarea legalităţii concesionării Aeroportului Internaţional Chişinău, dar şi unui raport comun anterior al Ministerului Justiţiei şi CNA, realizat la cererea fostului premier Valeriu Streleţ, transmiterea bunului în concesie pe o perioadă de 50 de ani a avut loc cu multiple încălcări ale procedurii de organizare a concursului, cu mai multe condiţii dezavantajoase statului şi cu prejudicii pentru stat.

 

Despre alte „pete” din biografia lui Ilan Şor, citiţi într-un amplu articol realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat.

 

Potrivit ultimei sale declaraţii de avere depusă la CEC, în contextul alegerilor parlamentare, pentru anii 2017-2018, Ilan Şor deţine un teren pentru construcţii pe care este amplasată o casă de 201,8 metri pătraţi şi un garaj, procurate în 2014 şi evaluate împreună la 4,8 milioane de lei. De asemenea, el mai are în proprietate trei apartamente: unul de 158 de metri pătraţi, procurat în 2000 cu 942 de mii de lei, altul de 239,4 metri pătraţi, procurat în 2013 cu 824 de mii, şi al treilea de 57 de metri pătraţi, din 2002, cu valoarea de 162 de mii de lei. În declaraţia de avere Şor mai indică trei automobile: un Bentley Continental din 2010, procurat în 2014 cu 2,5 milioane de lei, un GAZ 2410 din 1988, procurat în 2014 cu cinci mii de lei, şi o parte dintr-o Toyota Runner din 1997, moştenită în 2006. La capitolul venituri, Şor a indicat salariul de primar în mărime de 124 de mii de lei şi încasările de aproape patru milioane de ruble ale soţiei, din activitatea de întreprinzător. Deşi păstrează în bănci aproape jumătate de milion de lei, o mie de dolari şi nouă mii de euro, Ilan Şor a contractat mai multe credite în ultimii ani: 18 milioane de lei în 2015, pe care trebuie să-i întoarcă până în 2020, 349 de mii de euro în 2016, scadent în 2021. Tot în 2016, dar şi în 2017, a contractat alte două împrumuturi în valoare de câte 16 milioane de lei, pe care trebuie să le restituie până în 2021, respectiv 2022. Anul trecut primarul de la Orhei s-a mai împrumutat cu 20 de milioane de lei, bani pe care trebuie să-i întoarcă până în 2023.

 

Marina Tauber este primarul localităţii Jora de Mijloc, raionul Orhei, şi vicepreşedintă a Partidului Şor. Numele Marinei Tauber, anterior preşedintă a Federaţiei de Tenis din Moldova, figurează în raportul Kroll 1 privind furtul unui miliard de dolari din trei bănci devalizate. Este cunoscută pentru atacurile la adresa presei. În august 2018 a agresat, în cadrul unei acţiuni de protest, la Orhei, jurnaliştii de la Radio Orhei, chemând la violenţă şi răfuială cu presa incomodă.

 

Marina Tauber a devenit primăriţă în Jora de Mijloc din raionul Orhei, în cadrul alegerilor locale anticipate din 20 mai curent, şi va conduce localitatea până în 2019, când vor fi organizate alegeri locale ordinare. Ea a acumulat 1.048 de voturi, echivalentul a 61 la sută din sufragii, câştigând funcţia de primar din primul tur. Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), condus de Maia Sandu, a depus o contestaţie la Judecătoria Orhei în care a cerut anularea alegerilor din Jora de Mijloc, pe motiv că acestea ar fi avut loc cu grave încălcări ale legislaţiei electorale, făcând trimitere la un raport al Asociaţiei Promo-LEX. Cu toate acestea, atât instanţa de fond de la Orhei, cât şi Curtea de Apel Chişinău, au menţinut validarea alegerilor din Jora de Mijloc. Curtea de Apel Chişinău a respins contestaţia depusă de Maia Sandu, pe motiv că aceasta nu avea calitatea de concurent electoral la alegerile locale noi ale primarului Jora de Mijloc şi respectiv nu era în drept să depună o contestaţie.

 

Numele Marinei Tauber se regăseşte în raportul Kroll 1, ea numărându-se printre persoanele care ar fi beneficiat în urma fraudei bancare. Potrivit raportului, Marina Tauber, alături de alţi acţionari ai Unibank, ar fi acţionat concertat în beneficiul lui Ilan Şor. Ca argument, investigatorii dau sursele de finanţare ale unui grup de persoane care în 2012 deveneau acţionari minoritari la bancă. Astfel, o bună parte din ei s-ar fi împrumutat de la două bănci din Letonia pentru a cumpăra acţiuni. În cadrul unei dezbateri electorale, organizate în aprilie curent de postul de televiziune Pro TV, Marina Tauber a confirmat că a luat credite de la banca ABLV din Letonia. Despre alte „pete” din biografia Marinei Tauber, citiţi într-un amplu articol realizat de reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice.

 

În declaraţia de avere pentru ultimii doi ani, depusă la CEC, Marina Tauber a indicat venituri de doar 78 de mii de lei, din salariu. Ea a mai declarat un apartament în care deţine o cotă de 7/18. În 2017, candidata Partidului Şor a contractat un împrumut în mărime de 450 de mii de lei, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2020.

 

Petru Jardan este director general al companiei Avia Invest, cea care gestionează Aeroportul Internaţional Chişinău. Până în 2018, Petru Jardan nu a fost implicat oficial în politică. Înainte de a se implica în politică, Petru Jardan s-a aflat în cercul de apropiaţi ai primarului de Orhei, Ilan Şor. Acesta a ocupat funcţia de vicepreşedinte al clubului de fotbal „Milsami” Orhei, patronat de Ilan Şor, iar ulterior, în 2012, a fost numit director al „Aeroportului Internaţional Chişinău” printr-un ordin semnat de Tudor Copaci, directorului Agenţiei Proprietăţii Publice. În 2013, Aeroportul a fost concesionat companiei Avia Invest, iar Jardan, la scurt timp, a fost numit director general al acestei companii, funcţie pe care o deţine şi astăzi, se precizează în profilul realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat. Ilan Şor, preşedintele Partidului Şor, este preşedintele Consiliului de Administraţie al Avia Invest. Această companie va gestiona în următorii 43 de ani Aeroportul Internaţional Chişinău, în baza unui parteneriat public-privat semnat în 2013.

 

Potrivit declaraţiei de avere pentru 2017-2018, Petru Jardan a obţinut în ultimii doi ani venituri oficiale în sumă totală de 1,6 milioane de lei de la compania Avia Invest (67 de mii de lei lunar). Jardan a mai trecut în declaraţia de avere faptul că, împreună cu soţia, este proprietarul unui apartament de 114 metri pătraţi, procurat în 2012, în urma unui contract de investiţii. Din 2013, Jardan conduce prin mandat un automobil de model Porsche Cayenne, fabricat în acelaşi an. Maşina costă 68 de mii de euro, echivalentul a 1,3 milioane de lei.

 

Maria Albot este director comercial la DFM SRL, companie care face parte din holdingul gestionat de familia Şor. Este secretar general al Partidului Şor, condus de primarul oraşului Orhei şi figurant în rapoartele companiei Kroll, care a investigat frauda bancară din R. Moldova, în urma căreia, din sistemul bancar (Banca de Economii, Banca Socială, Unibank) a fost sustras aproximativ un miliard de dolari. Anterior, conform informaţiilor publice, Albot a activat şi în cadrul Dufremol, companie care gestionează magazinele duty-free de la frontiera Republicii Moldova.

 

Maria Albot este de profesie jurist şi deţine titlul de magistru în drept, se arată în datele biografice publicate de CEC. Aceasta a studiat anterior la liceul „Logica”, acolo unde au mai învăţat Ilan Şor şi Marina Tauber. Conform informaţiilor făcute publice de Ilan Şor, instituţia de învăţământ a fost deschisă de către tatăl acestuia.

 

Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, Maria Albot a deţinut, din august 2015, timp de un an, şi funcţia de preşedintă a Asociaţiei „Pentru Orhei”, entitate implicată în mai multe proiecte din oraşul Orhei, după ce Ilan Şor a fost ales în funcţia de primar, dar şi funcţia de vicepreşedintă a Fundaţiei de Caritate „Miron Şor”. Albot este membră a Consiliului de Administraţie al Asociaţiei „Pentru Orhei”.

 

În 2011, Maria Albot era prezentată de presă drept asistenta lui Ilan Şor. În 2015, numele ei apare şi în autodenunţul depus de Ilan Şor împotriva fostului premier, Vladimir Filat, Şor declarând că Maria Guţuleac (Albot după căsătorie) s-ar fi ocupat de transferarea pe conturile apropiaţilor lui Filat a unor sume de bani sau de achitarea unor curse charter, arendarea iahturilor sau a maşinilor în străinătate. Ulterior, în 2016, ea a fost audiată în dosarul Filat în calitate de martor al acuzării şi a confirmat declaraţiile oferite anterior de Ilan Şor.

 

În declaraţia pe proprie răspundere depusă la Comisia Electorală Centrală în calitate de candidată la funcţia de deputat, Albot a indicat că, în ultimii doi ani, 2017-2018 a obţinut venituri din salariu doar de la compania DFM SRL în sumă de 17,4 mii de lei. În schimb, familia Albot a primit donaţii generoase. Sergiu Albot a încasat 200 de mii de lei cu titlul de donaţie, iar Maria Albot, o donaţie de 150 de mii de lei. Ea a beneficiat şi de îndemnizaţie pentru creşterea copilului de 53,3 mii de lei. Maria Albot şi soţul său sunt proprietarii unui apartament de 87 de metri pătraţi achiziţionat de candidată în anul 1997 cu suma de 810 mii de lei. Deşi în ultimii doi ani împreună cu soţul a declarat venituri totale de 420 de mii de lei, în 2018 Maria Albot şi-a cumpărat o maşină nouă, un Mercedes 250D, fabricat în acelaşi an, pentru suma de 56 de mii de euro. Automobilul a fost cumpărat în leasing până în 2021 şi cu o rată a dobânzii de 8,99%. Maria Albot deţine şi 4,9% din acţiunile Băncii Sociale, bancă aflată în proces de lichidare.

 

Denis Ulanov este unul din avocaţii liderului Partidului Şor, în dosarul penal legat de furtul unui miliard de dolari din băncile din Republica Moldova. În profilul realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat se arată că Denis Ulanov este membru al Consiliului politic naţional al Partidului Şor şi membru al Biroului permanent central al acestui partid.

 

Potrivit portalului Mold-Street.com, în 2013, administratorul BEM a împuternicit prin contract cabinetul avocatului Denis Ulanov „să efectueze acţiuni şi formalităţi juridice pentru încasarea datoriilor de la debitorii băncilor”. Contractul semnat de cabinetul avocatului Denis Ulanov cu BEM conţinea o clauză care prevedea că pentru serviciile acordate acesta poate primi un onorariu de 7% din suma recuperată. Reporterii au sugerat existenţa unui conflict de interese legat de faptul că Denis Ulanov a fost numit să reprezinte interesele băncii în recuperarea miliardelor furate, şi între timp acesta a devenit unul din avocaţii lui Ilan Şor, în dosarul penal legat de implicarea în frauda bancară a expreşedintelui Consiliului de administrare a BEM. Ulanov a negat, printr-un comunicat emis spre difuzare publică, existenţa conflictului de interese: „Cabinetul avocatului Denis Ulanov nu reprezintă interesele Băncii în niciun dosar care ar avea tangenţă cu evenimentele legate de Ilan Şor. Mai mult, interesele lui Ilan Şor absolut coincid cu interesele Băncii în ceea ce priveşte recuperarea creditelor neperformante”.

 

 În noiembrie 2015, Denis Ulanov este ales în Consiliul de administrare al companiei Klassika Asigurări, ce face parte din imperiul financiar-imobiliar a lui Ilan Şor, se arată într-un articol publicat de portalul Mold-street.com.

 

Potrivit declaraţiei de avere şi interese personale pentru anii 2017 – 2018, depusă la Comisia Electorală Centrală, Ulanov a obţinut venituri din activităţile în domeniul justiţiei în cadrul „Cabinetului avocatului Denis Ulanov” în sumă de 2,3 milioane de lei. Totodată, familia declară venituri din vânzarea unui apartament în sumă de 202 mii de lei, din vânzarea a două automobile – unul dintre care a fost vândut cu 10 mii de lei, iar altul cu 416 mii, şi din vânzarea unui teren pentru care s-a obţinut 23 de mii de lei. Denis Ulanov mai indică trei terenuri extravilane, cinci apartamente, o casă de locuit cu o suprafaţă de 70,9 metri pătraţi, obţinută în 2016 printr-un contract de donaţie, o cotă parte de 1/3 dintr-un garaj cu o suprafaţă de 86,3 metri pătraţi şi patru bunuri imobile nefinalizate, achiziţionate în 2016. Denis Ulanov indică cinci autoturisme, două în proprietate şi alte trei, în posesie şi folosinţă. Avocatul a contractat în 2018 două credite. Unul - în valoare de 97 de mii de dolari de la ICS Prime Capital 2, cu rata dobânzii de 16,76 %, scadent la 1 noiembrie 2023, şi al doilea - în sumă de 40 de mii de euro de la ICS BT Leasing MD SRL, rambursabil până în 2020, cu o rată a dobânzii de 15,80%.

 

Reghina Apostolova este viceprimarul oraşului Orhei şi una dintre persoanele care figurează în raportul Kroll. Apostolova şi-a început cariera în 1968 în calitate de instructor de pionieri la Şcoala rusă nr.14 din Chişinău, actualmente liceul rus „Natalia Gheorghiu”. După absolvirea studiilor, este angajată în calitate de profesoară de geografie, iar în 1981 este avansată la funcţia de director-adjunct al şcolii. La 8 iulie 1985, este desemnată în funcţia de directoare a Liceului „Natalia Gheorghiu”, funcţie pe care o deţine până la 20 februarie 2007, fiind numită pretor al sectorului Râşcani al Capitalei. Anterior, Reghina Apostolova a fost timp de opt ani consilier municipal în Chişinău, fiind aleasă pe listele Partidului Comuniştilor. Ea s-a aflat în funcţia de pretor timp de opt luni, după care a revenit la Liceul „Natalia Gheorghiu” şi a activat în calitate de profesoară.

 

În 2015, când Ilan Şor câştigă funcţia de primar al oraşului Orhei, Reghina Apostolova este numită viceprimară a oraşului Orhei, responsabilă de domeniul construcţii şi infrastructură. Apostolova mai deţine şi funcţia de preşedintă a Organizaţiei de Veterani a Partidului „Şor”. În 2018 a fost candidata Partidului „Şor” la alegerile pentru funcţia de primar al municipiului Chişinău, dar a fost exclusă din competiţia electorală pe motiv că ar fi fost finanţată din surse externe.

 

Numele Reghinei Apostolova apare în primul raport Kroll în lista de persoane private care, în 2013, au cumpărat acţiuni de la Banca Socială şi Unibank, pe bani împrumutaţi de la off-shore-uri britanice, folosind conturi în Banca ABLV din Riga, Letonia, considerată a fi una dintre cele trei instituţii bancare care au servit drept „porţi europene” pentru preluarea controlului asupra celor trei bănci din R. Moldova care au ajuns să fie lichidate din cauza fraudei bancare de aproximativ un miliard de euro. Într-o dezbatere de la postul de televiziune PRO TV Chişinău, Reghina Apostolova a declarat că a rambursat toate creditele şi că nu are probleme cu legea. Despre alte detalii din cariera Reghinei Apostolova, citiţi într-un articol realizat de reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice.

 

Conform declaraţiei depuse de Apostolova la CEC, în perioada anilor 2017-2018, ea a avut venituri în mărime de 241 de mii de lei din salariu, pensie şi indemnizaţie. Candidata lui Şor mai raportează în proprietate şi jumătate dintr-un apartament cu suprafaţa de 93,7 metri pătraţi, valoarea căruia este de 541 de mii de lei.

 

CITESTE MAI DEPARTE PE: anticoruptie.md

 

Pe Instagram-ul Pro TV Chisinagăsiţi imaginile, dar si stirile momentului din Moldova, dar şi din lume!  

 

Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.

inprofunzime acasatv perfecte